Poezia lui frost despre munca, 80 de ani mai tânără decât ea

Și totuși, acea frasă a lui Robert Frost despre munca are încă azi puterea să ne facă să ne întrebăm ce se petrece în noi în ultimele minute de înaintare spre locul de muncă. 'Cerul e un organ minunat; începe să funcționeze în momentul în care te trezești dimineața și nu oprește până nu ajungi la birou.'

Frost, un poet care observa viața cotidiană cu atenție

Frost a fost unul dintre cei mai influenți poeți americani din secolul al XX-lea, câștigător al a patra Premiului Pulitzer și autor de poeme care încă sunt studiate în școli din întreaga lume. Era cineva care observa viața cotidiană cu o atenție neobișnuită, și această frază este doar un exemplu al ceea ce acea atenție produce atunci când se îndreaptă spre cel mai banal.

Ce spunem despre munca nu e despre motivare sau angajament profesional; e despre cum schimbă modul în care gândim mintea în funcție de mediu. Înainte de a începe ziua de muncă, creierul nostru funcționează diferit. Acea perioadă între somn și veghe, în care încă nu ai privit mobilul sau nici unul dintre emailuri, e unul dintre cele mai active momente creative ale zilei.

Mindul nostru leagă idei fără nici un scop concret, divagă, asociază liber. Este un tip de gândire pe care neuroștiința a documentat-o și pe care mediile de lucru îl întrerup de îndată. Când intrăm în birou, creierul nostru schimbă ritmul. Nu e că funcționează rău, ci că funcționează într-un mod diferit, mai reactiv decât creativ.

De aceea, creativitatea nu dispare; rămâne în secund-plan în timpul zilei de lucru. Acest aspect e important de înțeles, deoarece firmele de astăzi vorbesc mai mult ca niciodată despre inovație, gândire creativă, binele în locul de muncă și inteligență emoțională. Unele chiar investesc în formări, dinamici de echipă și spații de lucru proiectate să stimuleze creativitatea. Dar puține se gândesc la faptul că structura în sine a mediului de lucru, cu interrupțiile sale constante și cultura răspunsului imediat, este precis cel care limită tipul de gândire pe care îl cer ei.