Ue luptă pentru independență în producerea de cipuri, dar se bazați pe partenerii externi

Unii analiști afirma că Uniunea Europeană se confruntă cu o criză tehnologică globală, în contextul în care țările occidentale, inclusiv SUA și China, dețin controlul asupra producției de cipuri. Pentru a încercă să răspundă la această provocare, UE a adoptat, în 2023, Legea Europeană a Cipurilor, care are ca obiectiv să producă 20% din procesorii mondiale până în 2030. Cu toate acestea, actualmente, UE produce doar aproximativ 10% din cipurile globale, multe dintre ele fiind fabricate în regiunile asiatice și în SUA de către companii ca TSMC și Intel.

Ue se bazați pe partenerii externi pentru a răspunde la cerințele pieței de cipuri

În contextul conflictelor geopolitice semnificative, UE dorește să aducă un valor în comerțul mondial de cipuri, dar, până acum, niciun proiect nu pare să fi depășit stadiul de planuri pe hârtie, cu investiții de milioane de euro. De asemenea, în acest context, UE se bazați pe partenerii externi, cum ar fi Intel și TSMC, ultimul fiind cel mai mare producător de procesori din lume, cu tehnici avansate în calcul.

În fața puterilor imense în domeniul tehnologiei, SUA și China, UE a ales să se concentreze asupra stabilirii unui cadru regulator pentru a asigura independența sa, dar, în prezent, este încă departe de a atinge această obiectiv.

UE continuă să depindă de China și SUA, chiar și în ultimii ani, SUA a învățat, în mod forțat, că companiile tehnologice unui țară sunt vitale pentru altele, care, în parte, nu au nici cea mai mică legătură cu tehnologia. De pildă, administrația lui Trump a urmat pilda politicilor chineze și a achiziționat 10% din acționariatul Intel, pentru o sumă de 8,9 miliarde de dolari. Cu toate acestea, acest demers nu a fost o schimbare ideologică bruscă a lui Trump, ci mai degrabă un gest efectist pentru a încerca să continue controlând producția mondială de cipuri.

În schimb, în partea de răsărit, China are avantaje competitive, cum ar fi resurse naturale, materiale și săpătură pentru fabricarea și asamblarea procesorilor. Iar în terenurile rare, China este practic invincibilă. De asemenea, UE este conștientă că nu poate concura cu ambii giganti, așa că ideea nu este independența în sine, ci interdependența, adică a aduce un anumit valoare pe piață.

Legea Europeană a Cipurilor se orientează în acel sens, având ca obiectiv să devină o regiune pionieră în tehnologia cipurilor, dar tot timpul cu un ochi spre un piață mai mare, cum o au deja Intel și TSMC. Prin urmare, strategia a fost și ea centrată în jurul megafabricilor acestor producători pe teritoriul european, ceea ce nu ar implica o autonomie mai mare, ci o producție locală mai mare, chiar și cu companii străine. În orice caz, UE continuă să se afle într-un dezbate care a marcat alte politici, cum ar fi protecția datelor sau inteligența artificială, sprijinind mereu o reglementare garantistă pentru utilizatori, dar stancată într-o burocratie care poate fi excesivă.